sex
Ne-a prins făcând amor
Aveam o prietenă buna, P., o dulceaţă de fată, măritată, şi cu doi copii. De când venise al doilea, nu se mai ducea la serviciu şi lucra de acasă, că n-avea cu cine să-i lase. Bărbatu-său, mai dintr-o bucată, dar altfel, om de casă şi cu drag de nevastă. Fiindcă era propriul lui şef, carevasăzică, avea program flexibil. Şi, din când în când, ziua, i se scula să mai treacă pe-acasă, pe la muiere. Noaptea era sfântă, că dormeau fiecare în camera lui, cu câte un copil. Şi chiar dacă ar fi bătut el vreun “apropou”, nici ea nu era una de-aia aventuroasă, să se ducă pe masa de bucătărie sau în spatele blocului, în maşină.
Într-o după-amiază de marţi stăteam de vorbă cu ea, afară. Nimicuri din astea femeieşti: ce-am mai târguit de pe la reduceri, cum a prins-o cutare pe nevastă-sa pe chat cu unul, ce bine a prins şatenul că alună era prea deschis ş.a.m.d. Odată o văd că începe să se frământe, o umfla parcă şi râsul, şi-mi zice mai către ureche:
“Hai că vorbim mai încolo, trebuie să plec. Uite maşina lu’ bărbatu-meu. Vine acasă şi am treabă. Program artistic”.
Probabil că a citit ceva nedumerire în ochii mei, drept pentru care a găsit de cuviinţă să mă lămurească:
“Stai liniştită, că e de bine. Mă duc să fac sex. Seara sunt ăia mici pe capul nostru şi nu putem să mişcăm. Aşa, ziua mai fuge şi el de la muncă pentru una mică. Pfuui! Dar s-a găsit şi el acu’, marţea! Deh, asta e. A venit, a venit, n-o să-l mai întorc din drum, or fi trecut ceasurile rele”.
“Aha!” am exclamat, ferindu-mă să fac vreo grimasă nelalocul ei.
“Şi ce, crezi că eu sunt proastă?” şi-a continuat monologul. “Am pretenţiile mele”. Eu deja mă bâţâiam de pe un picior pe altul, încurcată. “Nu scapă el aşa uşor. O baie cu spume, o muzică, un masaj… că sexul fără masaj e ca o colivă fără bomboană.”
“Sigur, ai dreptate”, i-am ţinut isonul, stăpânindu-mă cu greu să nu izbucnesc în râs. Parcă-l şi vedeam pe soţ cum se munceşte, cu limba scoasă, la masaj, spre mulţumirea nevestei.
Acestea fiind spuse, ne-am dus fiecare la treaba noastră. Ea la “program”, iar eu la piaţă, ca să iau de-o ciorbă, cu gândul la baia “cu spume” urmată de masaj. Probabil că destinul mi-o scosese în cale cu povestea asta, dar eu aveam să aflu abia peste vreo două zile. Iacătă-mă seara târziu, în pat cu al meu. “Program artistic.” 
Copilul (îl aveam doar pe cel mare pe-atunci), dincolo, dormea. Eu dedesubt, bărbatu-meu deasupra, în unghi drept. Luptă grea, ca la carte, cu năduşeală şi icneli.
“Ţe faţeti aiţea?” am auzit deodată un glăscior în întuneric, taman când să capitulez. Uitaserăm uşa de la dormitor deschisă, iar copilul pornise buimac să ne caute prin casă, neştiind de unde vin zgomotele. Cârpit de somn şi nedumerit, stătea lângă pat, cu ursuleţul de pluş spânzurat într-o mână, aşteptând un răspuns (noroc că nu avea decât vreo trei ani).
“Tati, ţe faţi lu’ mami?” a insistat. Ta-su îşi înghiţise limba şi rămăsese priponit în mijlocul patului, călare pe mami. Ca prin minune, mi-a apărut P. în faţa ochilor…
Continuarea pe Catchy.
7 lucruri de facut inainte de a avea copii
Încă nu ai copii ? Atunci acest articol îţi va fi de folos. Ai deja? Nu te îngrijora, nu am de gând să te bat la cap spunându-ţi cum să-i creşti, ba dimpotrivă. De fapt, nici nu va fi vorba despre copii, ci despre tine.
Eu, una, am crezut multă vreme că întreaga viaţă mi se va schimba când vor sosi copiii. Că dintr-odată voi deveni o persoană nouă, cu altă perspectivă asupra lumii. Că am să fiu pătrunsă de importanţa rolului de mamă. Că voi fi puternică și hotărâtă. Voi şti exact ce am de făcut şi voi gestiona cu succes evenimentele zilnice. Eram sigură că am să mă descurc. Şi niciodată zâmbetul nu-mi va lipsi de pe faţă. Asta cu zâmbetul să ştii că s-a adeverit! În ceea ce priveşte descurcatul… am făcut-o până la urmă, că n-am avut încotro.
În aşteptarea “acelui”moment, zilele fără copii erau numărate. Mi se păreau total anoste. Ardeam de nerăbdare să văd şi eu cum e să fii părinte. Fusesem prevenită, bineînţeles, că nu va fi uşor. Că trebuie să ai nervii tari. Dar asta e o minciună! Pot să îţi spun acum, cu mâna pe inimă, că cel mai important pentru nervi e să fie elastici. Fiindcă vor fi întinşi şi răsuciţi de mii de ori. Vor fi călcaţi în picioare şi resuscitaţi. Eu zic că am noroc din punctul ăsta de vedere, ai mei încă rezistă.
Dacă am regrete? Sigur! Mi-e dor de viaţa mea liniştită de dinainte. De zilele pe care mi le cheltuiam după bunul plac. De nopţile tihnite. De liniştea casei şi de savoarea plictiselii. De persoana mea, cu care mă întâlneam în fiecare zi. Multe le-aş vrea înapoi, dar ce rost are să mă opintesc ca râma-n piatră? S-ar mai schimba ceva? Ar fi mai bine? La mine, nu. Tu, fără doar şi poate, ai putea să profiţi de timpul pe care-l mai ai. Uite, fiindcă sunt în toane bune, am să te ajut un pic. Ţi-am pregătit o “listă cu lucruri de făcut, ca să nu-ţi pară rău pe urmă”. Atenţie, însă! Pentru un efect maxim, parcurge-o înainte de a avea copii. Deşi e preventivă, nu va înlocui nicidecum “pastila de a doua zi”.
- Fă sex. Oricând, oriunde şi oricum. Simte-te bine, zbiară, urcă-te pe mese. Îmbracă-te în subretă, uită-te la filme deocheate…sau orice altceva îţi va mai trece prin cap. Când vei avea deja copii, se va fi terminat cu astea. Atunci o să crezi că l-ai apucat pe Dumnezeu de picior dacă mai apucaţi să dormiţi împreună. Singuri. Sexul în afara patului va fi deja un condiment. Iar cel în afara casei, o adevarată aventură.
- Plimbă-te peste tot. Vizitează. Savureaza-ţi concediile. Bucură-te de liniştea din camera de hotel. Bucură-te când îţi pregăteşti valiza micuţă, fiindcă nu ştii încă ce înseamnă un bagaj adevărat. Bucură-te de orele de plajă, oricât de nepotrivite ar fi. Mănâncă de prânz la 17 dacă ai chef, nu urlă nimeni lângă tine de foame. Bea şi-un pahar de vin la cină, fără teamă. Nu trebuie să duci pe nimeni la culcare, în afară de tine, desigur…
Continuarea pe Catchy
La ţară facem sex cu capra
E frumos la ţară. Tare frumos. Parcă e o altă lume! Jur că nicăieri n-am fost mai aproape de natură. Cu câtă nostalgie îmi amintesc de privata din fundul curţii! De găurica aceea în formă de inimioară, care ţine loc de geam. De scaunul de lemn atât de înalt încât abia ajungi cu picioarele în pământ şi simţi nevoia să le bălăngăni întruna. Si de atâtea clipe petrecute acolo… Ia uite cum m-a luat valul… Haide mai bine să vă povestesc de capră.
Ştiţi zilele alea îngrozitoare de vară, când nu mai poţi de cald şi-ţi vine să pleci unde-oi vedea cu ochii? E, o astfel de zi era când ne-am hotărât să mergem la ţară. Eu cu bărbatu-meu, cumnatul cu nevasta şi nişte veri. Bomboana pe colivă, socrii mari. Casa bătrânească era tot acolo unde o lăsasem anul trecut, singură-singurică. Fiindcă n-am fost destul de iuţi de mână, ne-am ales cu singura odaie pe care nimeni n-o voia. Chiar lângă socri. Şi dacă, ferească sfântul, voiai să iesi afară, n-aveai decât să treci pe acolo. Ne despărţea o uşă, care nici aia nu se închidea ca lumea. Nu m-ar fi deranjat toate astea, dacă n-aş fi bănuit deja surpriza ce va veni la căderea nopţii, când ne-am băgat în pat. Soţul cu mine, desigur. N-avea stare mititelul de el, simţeam eu bine. De la aerul tare de ţară, omul era cu chef. Se foia, se lipea de mine… mă rog. Eu mă făceam că nu pricep. Dar el, ca Ana lui Manole, cu cât e piedica mai mare, cu atât e mai îndârjit.
-Măi, stai cuminte că ne-aud ai tăi. El îi dădea înainte cu ale lui. Nu, că el vrea, că nu mai poate, c-o fi, c-o păţi. Că ce treabă au ăia bătrâni cu noi. Oricum sforăie amândoi şi nu se aude nimic până dincolo.
-Bine, zic, hai. În linişte. Ce linişte? Că linişte era afară, în restul casei, oriunde, numai la noi în cameră nu. Cum scârţâia patul ăla, mai rar. Iar eu stăteam de ziceai că sunt împăiată, cu urechile ciulite. Mi-era frică să şi respir, ca să nu fac cumva vreun zgomot. Nici nu începuserăm noi bine, şi ia uite că mă pomenesc cu ceva în ochi.
-Stai niţel! Aoleu!
-Dar ce ai, dragă?
-Mi-a intrat ceva în ochi.
Nu râdeţi, îmi căzuseră nişte bucăţele de tencuială de pe tavan…în ochi…V-am spus, casa era veche. În sfârşit, totul e bine când se termină cu bine. Am aşteptat puţin să se liniştească spiritele. Apoi m-am ridicat din pat cu gândul să mă duc în grădină, ca tot omul. Pun mâna pe clanţă, apăs biniiişor pe ea, ca să nu-i trezesc p-ăia bătrâni. Dau să ies şi simt că plesneşte fierea-n mine: doi ochi galeşi mă priveau în întuneric. N-apuc să ţip, că ceva păros începe mă pipăie. Şi o limbă umedă mă linge cu nădejde…
Continuarea pe Catchy
F*te-ma la creier, baby!
Nici nu ştiu cum să aduc vorba de asta. Pentru că nu vreau, Doamne fereşte, să înţelegi că e vreo reclamaţie. Vreo nemulţumire sau vreun manifest de gen “bărbaţii e porci”. Departe de mine gândul. Hai să zicem că e mai degrabă un punct de vedere. Un îndreptar. Sau, şi mai bine, o scrisoare. De dragoste, dacă vrei…
”Adevărul adevărat e că tu eşti bărbat, iar eu femeie. Îţi dai seama doar din asta că sunt multe lucruri care ne deosebesc. Dar este cel puţin unul cu care suntem amândoi de acord. Ba chiar îl vrem. Îl vrem atât de tare, încât în momentele alea uităm să mai şi gândim. Da, ai ghicit, e sexul. Să facem sex, să facem dragoste, să ne culcăm împreună, poţi să-i zici cum vrei tu. Nu asta e problema. Ci faptul că suntem două ”specii” diferite. Şi trebuie să facem pe dracu-n patru ca să ajungem la un numitor comun. Că la amândoi ne place, asta deja am stabilit. Dar, vezi tu, lucrurile bune nu sunt niciodată gratis. Iar mărul din vârf e cel mai bun, întotdeauna. Și dacă vrei neapărat mărul ăla, trebuie să faci şi tu câte ceva. Dacă nu-l vrei, e în regulă, nu te mai obosi să citeşti, că citeşti degeaba.
În caz că începe să te roadă puţin curiozitatea, aş vrea să-ţi spun câte ceva. Poate ţi se va părea interesant, mai ştii? Dragul meu, ştii tu oare unde mă excit eu mai tare şi mai tare? La cap, iubire! La creieraşul ăsta care-ţi scrie acum. În punctul N, de la neuron. F*te-mă deci la creier, baby, rezultatul e garantat. De ce te uiţi ciudat la mine? Stai liniştit, n-am luat-o razna, sunt cât se poate de serioasă. Ce caută creierul aici? Că e distanţă mare de la cap până unde ai tu treabă. Şi doar cunoşti locul ăla ca pe propriul buzunar. L-ai cercetat și l-ai încercat de atâtea ori, încât eşti sigur că nu se mai poate ascunde nimic acolo. Eşti sigur că ştii exact unde să umbli ca să aprinzi becul.
Ei, află că e puţin mai complicat. De ce? Pentru că, pur si simplu, butonul e în altă parte…
Continuarea pe Catchy
După sex, să iei taxiul
Sau “de ce nu este recomandat să dormiți împreună după prima noapte de sex”. Și probabil nici după următoarele. E diferență, zic, între “noapte de sex” și “noapte de dragoste”. Că una-i una și alta-i alta. Chiar dacă sexul e cu năbădăi, nu-i musai să fie și cu dragoste. Nici dacă se repetă…
Studiu de caz
Ea, tânără, singură, drăguță. El, tânăr, singur, urâțel. În rest, șarmant și prost deloc. Întâmplarea face că drumurile lor se încrucișează mereu. Hormonii zbiară și el se hotărăște s-o invite la o cafea. Ea nu zice nu. Vorbesc, râd, se plac reciproc. Se întâlnesc din nou, vorbesc, râd. Timp de vreo săptămâna tot beau cafele. Și “se cunosc”. Vine, fără doar și poate, clipa să se cunoască mai îndeaproape. În garsoniera lui cochetă de burlac. Vin bun, un fim romantic, lumânări… tot ce trebuie. Sexul în sine, nimic anormal. Nici prea-prea, nici foarte-foarte. Momentele de după, din alt film.
El se așază comod în unicul pat din locuință și cască somnoros. Apoi zice: “Sper că o să pot dormi. Eu nu sunt obișnuit să dorm cu persoane străine.” Până să apuce ea să scoată vreo vorba, îi spune: “Noapte bună”, se întoarce cu spatele și se culcă.
Ea rămâne interzisă, întrebându-se ce l-a apucat.”Bine, dar mai devreme când mă f… nu eram o persoană străină?”, își spune în gând. “O să mai vedem”… și-l înghesuie puțin ca să-și facă loc în pat.
Continuarea pe Catchy
Foto: blog.whatsupgurgaon.in
Cele 50 de chipuri ale unei femei
Daca ar exista un concurs universal de impostura, femeia ar fi, de departe, castigatoarea locului intai. Iar locurile urmatoare ar fi ocupate tot de femei. De la Eva incoace, ea isi doreste sa para mereu alta. Are nevoie sa fie frumoasa, atragatoare, seducatoare. Sa fie muza, vedeta, regina. La drept vorbind, nici nu prea are alternativa. E programata de mica sa fie exemplu de feminitate. Sa mearga pe tocuri, sa se fardeze, sa dea ochii peste cap. Asa a vazut la mama, care si ea, la randu-i, a vazut la mama ei. Sunt lucruri banale, care nu necesita vreo scoala speciala. Mai mult, fac parte din programul de „pregatire pentru viata„. Caci o femeie care nu detine secretele frumusetii e ca o gazela in mijlocul leoaicelor. Nu numai ca nu va supravietui, dar nu ar avea nici macar ocazia de a lupta. Iar sansele de a pune mana pe masculul alfa scad direct proportional cu cantitatea de farmece personale. Fiind pionul principal in perpetuarea speciei, femeia poarta raspunderea propriei capacitati de atractie.
De ce? Pentru ca exista niste legi nescrise, dar stiute de toata lumea. Societatea functioneaza exact pe baza acelor reguli intalnite in lumea animala, in care au prioritate masculii puternici si femelele atragatoare. Drept pentru care, exista o adevarata industrie a infrumusetarii, care nu face altceva decat sa „sulemeneasca realitatea” si sa lupte cu obstinatie pentru pastrarea aparentelor. Daca s-ar putea descrie intr-o singura fraza ceea ce face aceasta industrie pentru femei, probabil ca aceasta ar suna cam asa: „Cu cat esti mai departe de natura, cu atat esti mai femeie„. Lucru perfect adevarat. Femeia zilelor noastre este departe de a mai fi naturala. Ea trebuie sa se epileze, sa se penseze, sa se bronzeze, sa-si vopseasca parul, sa-l coafeze, sa se machieze s.a.m.d. Sunt actiuni considerate perfect normale. Anormala ar fi lipsa lor. Si ar avea consecinte cel putin neplacute.
Femeia e datoare sa-si studieze mersul, privirea, rasul, cuvintele. Sa-si suga burta si sa scoata pieptul in afara, pentru a profita la maximum de atributele sexului sau. Pentru o impresie cat mai puternica asupra celorlalti, trebuie sa se foloseasca de avantajele vestimentatiei. Sa aiba stil. De la pantofii cu toc si rochiile decoltate, pana la „camasuta de noapte”, totul serveste unuia si aceluiasi scop: sa o puna intr-o lumina favorabila. Silueta, tinuta, parfumul, bataia din gene, zambetul misterios, toate sunt lucruri de maxima importanta. In jurul lor s-au construit palate si s-au naruit imperii. S-au pornit razboaie. Au fost scrise poeme si au fost inaltate ode. Lumea intreaga se schimba in faldurile unui vesmant de femeie.
Insa, in tot acest esafodaj, exista pe undeva niste fisuri. Barbatii spun ca prefera „femeile naturale”. Dar pune un barbat sa aleaga intre o femeie cocheta si una care nu pune pret pe felul cum arata. Probabil ca, in majoritatea cazurilor, ei ar alege-o pe cea dintai. Pune un barbat sa aleaga intre o femeie seducatoare si una cu suflet minunat. Prima pornire va fi catre cea atragatoare, fiindca aparentele conteaza mult. Si sufletul nu e asa de usor de descifrat precum e infatisarea. Nu spun ca vorba de superficialitate, ci mai degraba ca asta e mersul lucrurilor. S-ar zice ca barbatul e o victima. Ca si cum natura ar fi hotarat pentru el sa fie o biata musca prinsa intr-o plasa bine mestesugita. Acelasi lucru se poate spune si despre femeie. E o victima. Dar nu a propriei frumuseti, ci a „normelor” acesteia. Fiecare femeie are niste obligatii fata de propriul chip si fata de propriul corp. Daca nu le respecta, e nevoita sa accepte consecintele.
Exista insa si altfel de femeie. Care e atat de neimpacata cu ea insasi, incat ar face totul pentru frumusete. Ea vrea cu tot dinadinsul sa castige cursa, si atunci lupta din toate puterile. Vopseste in asa fel realitatea, incat nu se mai vede nimic dedesubt. Isi uita adevarata infatisare si traieste intr-o iluzie. Precum actorii de pe scena. Sau, si mai rau, se intinde pe un imaginar pat al lui Procust, in care putine femei incap. Si atunci, ca sa se potriveasca, mai taie, mai adauga, se cioparteste, se urateste, pana are impresia ca e acceptata. Si pana e suficient de frumoasa. E prinsa in propria capcana, neintelegand unde ar trebui sa fie, de fapt, schimbarea.
Natura este cruda. Daca ar exista un concurs universal de impostura, femeia ar fi, de departe, castigatoarea locului intai…
Foto: www.goodwp.com
Mistreata Neprietenoasa 