timp

Ai vorbit cu tine astazi?

Publicat pe Actualizat pe

Ai observat si tu ca, astazi, „o clipa” nu mai inseamna absolut nimic? E un biet bănut fara valoare. Ai simtit ca timpul se scurge atat de repede incat nici nu mai bagi in seama o secunda? Ca totul in jur se schimba imediat si ca nu esti decat un spectator in viata ta? Ai vazut cat de putin fericiti mai suntem? Si cat de putin mai vorbim cu noi?

De ce? Fiindca participam la un maraton. Un maraton general, in care orice pauza ne afecteaza timpii de concurs. Iar medalia e doar a celor care fac totul pentru a castiga. Chiar daca asta inseamna sa nu se opreasca niciodata. Si ce se intampla cu cei care nu rezista acestui ritm? Incearca sa termine cursa, macar. Supravietuiesc.

Daca te-as intreba la sfarsitul unei zile: „Ce-ai facut astazi?”, ti-ar fi usor sa raspunzi. „Ce face toata lumea… Am muncit. Am fost cu alti oameni. Am iubit. Am ras, am plans. M-am bucurat. M-am grabit. Am alergat incolo si incoace. Am reusit sa obtin ce-mi doream. Sau nu. Am trait…”safe_image

Si daca te-as intreba: „Ai vorbit cu tine astazi?”, ai spune: „Desigur, inca de dimineata. E timpul sa ma  trezesc, incepe o noua ziAm mult de lucru astazi. Doamne, cum trece timpul! Mai sunt atatea de facut… Mi-e foame. Am uitat sa…Ce mai era? Chiar trebuie si asta? Va trebui sa las si pe maine. E seara deja? Am obosit…”

Iar daca te-as intreba: „Esti bine? Esti fericit?”, mi-ai spune: „Nu stiu, nu am timp sa ma gandesc, sunt altele mai importante acum. Poate mai tarziu…

Ti-aduci aminte, copil fiind, cat iubeai ursuletul acela de plus? Cum il duceai cu tine peste tot, si cum nu puteai sa dormi fara el? Cum ii vorbeai ca unei fiinte si ii spuneai toate secretele tale? Apoi ai crescut si ai incetat sa-i mai vorbesti. Erau altele mai importante. Trebuia sa traiesti. Iar intr-o zi, abandonat fiind demult in coltul camerei, nu ti-a mai trebuit. L-ai luat cu totul si l-ai aruncat in pod, alaturi de celelalte ramasite din viata ta de copil. Iti amintesti din cand in cand de el. Poate chiar ai vrea sa-i vorbesti. Dar nu te duci sa-l cauti. N-ai timp.

La fel e si cu fiinta ta. Inca o mai iubesti, e acolo. Poate ti-e dor de ea si ai vrea s-o intrebi ce mai face. Dar e prea greu s-o cauti. Fiindca in zbaterea ta zilnica exista atatea alte lucruri. Si uiti ce e mai important. Te uiti pe TINE.

Iar daca te-as pune sa te intrebi: „Pe unde esti, fiinţă?”, ai ridica din umeri…

 

Foto: powerofpositivity.com