vara

La ţară facem sex cu capra

Publicat pe

E frumos la ţară. Tare frumos. Parcă e o altă lume! Jur că nicăieri n-am fost mai aproape de natură. Cu câtă nostalgie îmi amintesc de privata din fundul curţii! De găurica aceea în formă de inimioară, care ţine loc de geam. De scaunul de lemn atât de înalt încât abia ajungi cu picioarele în pământ şi simţi nevoia să le bălăngăni întruna. Si de atâtea clipe petrecute acolo… Ia uite cum m-a luat valul… Haide mai bine să vă povestesc de capră.

Ştiţi zilele alea îngrozitoare de vară, când nu mai poţi de cald şi-ţi vine să pleci unde-oi vedea cu ochii? E, o astfel de zi era când ne-am hotărât să mergem la ţară. Eu cu bărbatu-meu, cumnatul cu nevasta şi nişte veri. Bomboana pe colivă, socrii mari. Casa bătrânească era tot acolo unde o lăsasem anul trecut, singură-singurică. Fiindcă n-am fost destul de iuţi de mână, ne-am ales cu singura odaie pe care nimeni n-o voia. Chiar lângă socri. Şi dacă, ferească sfântul, voiai să iesi afară, n-aveai decât să treci pe acolo. Ne despărţea o uşă, care nici aia nu se închidea ca lumea. Nu m-ar fi deranjat toate astea, dacă n-aş fi bănuit deja surpriza ce va veni la căderea nopţii, când ne-am băgat în pat. Soţul cu mine, desigur. N-avea stare mititelul de el, simţeam eu bine. De la aerul tare de ţară, omul era cu chef. Se foia, se lipea de mine… mă rog. Eu mă făceam că nu pricep. Dar el, ca Ana lui Manole, cu cât e piedica mai mare, cu atât e mai îndârjit.goat_simulator

-Măi, stai cuminte că ne-aud ai tăi. El îi dădea înainte cu ale lui. Nu, că el vrea, că nu mai poate, c-o fi, c-o păţi. Că ce treabă au ăia bătrâni cu noi. Oricum sforăie amândoi şi nu se aude nimic până dincolo.

-Bine, zic, hai. În linişte. Ce linişte? Că linişte era afară, în restul casei, oriunde, numai la noi în cameră nu. Cum scârţâia patul ăla, mai rar. Iar eu stăteam de ziceai că sunt împăiată, cu urechile ciulite. Mi-era frică să şi respir, ca să nu fac cumva vreun zgomot.  Nici nu începuserăm noi bine, şi ia uite că mă pomenesc cu ceva în ochi.

-Stai niţel! Aoleu!

-Dar ce ai, dragă?

-Mi-a intrat ceva în ochi.

Nu râdeţi, îmi căzuseră nişte bucăţele de tencuială de pe tavan…în ochi…V-am spus, casa era veche. În sfârşit, totul e bine când se termină cu bine. Am aşteptat puţin să se liniştească spiritele. Apoi m-am ridicat din pat cu gândul să mă duc în grădină, ca tot omul. Pun mâna pe clanţă, apăs biniiişor pe ea, ca să nu-i trezesc p-ăia bătrâni. Dau să ies şi simt că plesneşte fierea-n mine: doi ochi galeşi mă priveau în întuneric. N-apuc să ţip, că ceva păros începe mă pipăie. Şi o limbă umedă mă linge cu nădejde…

Continuarea pe Catchy

Ce ne enerveaza

Publicat pe

1. Esti la mare, in strainatate, pentru o saptamana. Ploua incontinuu. Ploaia se opreste cu o zi inainte de plecare.beach-chairs-on-a-rainy-day

2. Te intalnesti cu o veche cunostinta. Te studiaza indelung si concluzioneaza: „Mi se pare mie sau te-ai mai ingrasat?”

3. Ai fost la o petrecere, vineri noaptea. Vrei sa dormi sambata la pranz. Vecinul de sus schimba gresia.

4. Astepti o recomandata. Dar trebuie sa mergi sa iei paine. Cand te intorci, gasesti doar avizul. Postasul a trecut.

5. Mergi la piscina. Nu vrei sa te arzi, iti dai cu crema de protectie. Asa ca te bronzezi doar pe nas si pe umeri. Si in spatele genunchilor.

6. Astepti musafiri. Ai gatit, ai facut curatenie, ai muncit toata ziua. Intri, in sfarsit, la dus. Nu e apa calda.

7. Esti la cumparaturi. Vrei sa probezi ceva, la cabina e coada. Nu mai probezi, cumperi oricum. Acasa constati ca nu-ti vine.

8. Te duci noaptea la w.c. Capacul e ridicat, dar nu observi. N-ai observat nici ca nu mai e hartie igienica.

9. E vara, canicula. Ramai fara benzina, pe centura, la 2 km de prima benzinarie.

10. Mergi la un botez de fite. Formatia canta  melodia „Suparat sunt Doamne iara”. A patra oara…

100% adevarate. Sunt doar cateva. Din experienta proprie.

Foto: pcbcondos4sale.com

Nici vara nu mai e ce-a fost

Publicat pe

Te uiti pe fereastra ca vitelul la poarta noua. Te uiti si tot nu-ti vine sa crezi. E sfarsitul lui iunie, dar afara e toamna. Toamna adevarata, cu vant si frig. Si o afurisita de ploaie cu bulbuci, ce nu da vreun semn ca ar vrea sa se opreasca. C-ar fi plouat doar astazi, ai mai fi zis. Dar tot asa o tine, de cateva saptamani incoace. Nici nu mai stii ce sa crezi. E vara? E primavara tarzie? O fi aparut vreun anotimp nou, si inca n-ai aflat?do-you-really-need-to-change-or-are-you-just-a-change-junkie

Si-ti dai seama, brusc, unde e problema. Nu, nu te gandi ca e la tine. Nici tu nu mai esti acelasi de anul trecut. Nici macar acelasi de acum o ora. Dar sigur nu te-ai schimbat la fel de mult precum se schimba toate in jurul tau.

Cand naiba au devenit toate altfel? De cand e toata lumea asta cu fundu’n sus? De cand sambetele si duminicile au devenit „week-end”? De cand „imi place” a devenit un „like” pe Fbk? Si „multumesc”  a devenit „ms”? De cand comanzi rosii online si-apoi te plangi ca nu au gust? De cand racelile au devenit „viroze”? De cand copiii au tableta inainte de a sti sa vorbeasca? De cand esti divortat inainte de a incepe macar luna de miere? De cand esti ca un robot in slujba vietii? De cand nu mai stii cum arata un zambet de fericire? Si de cand anotimpurile nu mai au nume?…

De cand? Demult. Asta-i progresul. Lumea nu sta pe loc, sa te astepte pe tine. Pe tine, cu tiparele tale demodate, in care nu se mai potriveste nimic. Ai face bine sa-ti croiesti unele noi, sau sa mai tai din ele. Ai face bine sa accepti tot ce se-ntampla. Crezi ca mai poate fi altfel de-aici incolo? Sau crezi ca esti tu mai cu mot, si stii cum e mai bine? E cam tarziu, „mai bine” e deja aici…

Ce daca tu crezi ca-i vara? In ziua de azi, „vara” poate sa insemne orice. Chiar si o ploaie cu bulbuci. Lumea se schimba. Tu ce ai de gand?

Foto: thebridgemaker.com

Cand ploua…

Publicat pe Actualizat pe

N-am nimic cu ploaia. Ploaia calduta, de vara. Ploaia cu soare. Si nici cu furtuna, fiindca stiu ca pleaca asa cum a venit. Repede, ca si cum n-ar fi fost.

N-am nimic personal cu ploaia. Nici nu o urasc, nici nu ma omor dupa ea. Cu toate astea, uneori chiar nu-si are rostul. Astazi, cand e solstitiul de vara, n-ar fi trebuit sa ploua DELOC. Ar fi fost normal sa fim la gratar. La plaja. Sau macar la o terasa. Dar nu! Stam si ne uitam lung pe fereastra, fiindca beautiful-rain-quotes-pictures-5-f9c215faploua de azi-dimineata. Si nu ploua oricum. Ploua intruna, ca la munte. Fara pauza, si enervant de linistit. Iar cerul gri parca iti cade-n cap.

Frigul iti patrunde in oase. Si ploaia asta statuta de octombrie ma calca pe nervi. Parca vad niste spiridusi enervanti care se plimba pe cer, de la un capat la altul, si storc fiecare amarat de norisor care le iese in cale. Si, tot ei, nu mai pot de ras, privind catre pamant si vazand ca inca asteptam. Si speram. Sa se opreasca ploaia, ce altceva?

N-am nimic cu ploaia. Dar in prima zi de vara as fi vrut sa fie soare…

Foto: bestsayingsquotes.com